„Ziua Muntelui” a fost fixată în calendarul românesc pentru a atrage atenția asupra problemelor și potențialului pe care îl prezintă zonele montane. Stabilită prin lege, conform art. 8, alin. (2) din Hotărârea nr. 715/2002, „Ziua Muntelui” marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual în Munţii Carpați. A fost aleasă nu întâmplător ziua de 14 septembrie, zi în care este comemorată ziua în care a fost găsită CRUCEA Mântuitorului pe Muntele Golgota.
Zonele montane dețin un imens potențial turistic, dar se confruntă cu multiple probleme de genul izolării sau sărăciei. Desemnarea unei zile dedicate muntelui a avut ca scop principal atragerea atenției publicului asupra acestor aspecte.
*Noi, românii avem cu ce ne mândri: Munții Carpați reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 km se desfășoară în România.
Avem o zestre impresionantă de munți cu peisaje ce par desprinse din Rai, cu codri adânci a căror poezie freamătă la fiece pas, cu stânci maiestuoase și „chei” ce duc către poveste, cu pajiști doldora de flori, cu izvoare cristaline și panorame de vis…
*Aproximativ o treime din suprafața țării noastre este ocupată de munți cu altitudini de peste 800 de metri. Cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa se află la noi în țară și cuprinde masivele Oaș, Gutâi, Țibleș, Călimani, Gurghiu și Harghita. Cea mai mare populație de carnivore mari din Europa este întâlnită tot în munții noștri, la fel ca și cea mai mare suprafață de păduri virgine din Uniunea Europeană, sau cel mai înalt brad al continentului, aflat în codrii seculari de la Șinca. Tot în Carpații românești se găsește și cel mai mare ghețar subteran din lume, ce se află în Peștera Scărișoara din Munții Apuseni. Mai putem aminti că 12 dintre parcurile naționale din România și 7 dintre cele naturale, se află în Carpați.
Foto: Sergiu Olteanu, Gold Travel
