Creasta Arpăselului este cea mai spectaculoasă creastă montană de origine glaciară din România. Sălbatică, frumoasă dar și pline de legende.
Acolo unde numai temerarii își fac drum… Dar așa, de jos, din poala Făgărașilor, dinspre Cârțișoara, peisajul e fascinant! Avem dovada!
* Acesta este cel mai accidentat sector din creasta principală a Făgărașului. Creasta începe din șaua Vârtopului, până lângă Vârful Capra.
Gradul de dificultate al traseului este în funcție de sensul de mers:
- dacă venim de la vest, respectiv Vârful Capra, va trebui să escaladăm obstacole la coardă dublă;
- din sens invers, obstacolele vor fi coborâte în rapel.
Iarna, de obicei Creasta Arpășelului se parcurge de la est la vest, combinat cu parcurgerea Crestei Vârtopelului. Se alege acest sens pentru că traversarea fețelor înzăpezite din Căldarea Fundul Caprei au mai puține avalanșe dimineața decât după-amiaza, când ar trebui programată întoarcerea spre Cabana Bâlea Lac, baza de plecare-sosire.
*** Grad de dificultate 3 A vara.
Materiale necesare: două corzi de câte 40 metri, 2-3 pitoane, piolet, ochelari, haine călduroase.
Traseu pitonat și are 4 l.c. în sensul vest-est, și facultativ două rapeluri.
Durata pentru 3 echipieri când se coboară pe Creasta Vârtopelului (total 6-7 ore, iar iarna, în funcție de antrenament și zăpadă, 6 – 16 ore):
- Cabana Bâlea Lac – Vârful Capra o oră, traseele 24 și 35;
- Vârful Capra – Creasta Arpășelului – șaua Vârtopelului 2-3 ore;
- șaua Vârtopelului – Creasta Vârtopelului – Portița Arpașului – Cabana Bâlea Lac 3 – 3,30 ore.
Se pleacă de la Cabana Bâlea Lac și până aproape de Vârful Capra, învecinat cu Vârful Vânătoarea lui Buteanu, se merge pe traseele 24 și 25, apoi se ocolește Vârful Capra pe la sud, coborâm la Strunga Mare sau Portița, Strunga Arpașului, sau marea Spărtură, de 2303 metri, iar de aici începem escalada.
- Prima l.c. – Părăsim Strunga mare spre dreapta și ne cățărăm pe fața peretelui spre Căldarea Fundul Caprei. Cu prize bune și pitoane ajungem la nivelul unui prag de piatră, apoi urmăm la stânga, iar în partea finală, sub tavanul unei plombe, facem regruparea cu pitoane de rapel special fixate.
- A doua l.c. – traversăm la dreapta, depășim un obstacol cu rocă friabilă, apoi ne cățărăm frontal pe creastă spre Vârful Portița, cel mai vestic turn al Crestei Arpășelului. Aici ne regrupăm, și apoi continuăm escalada doar pe linia crestei, cu regrupări din 40 în 40 de minute.
Cel mai expus pasaj de creastă, mai ales iarna, este după coborârea de pe Vârful Portița și se referă la parcurgerea matematică a unei muchii înguste de 100 metri lungime, mărginită pe ambii versanți de prăvălișuri verticale. Creasta pune probleme de tehnică alpină, datorită faptului că unduiește pe sute de metri.
După Strunga Mică, la începutul ultimei treimi a traseului, găsim Urechile de Iepure, două turnuri apropiate care ne blochează drumul. Primul are peretele puțin căzut și întrerupt după 15 metri de o strungă. Escalada acestuia se sfârșește la 40 de metri mai sus. L 6 metri dreapta se află pitonul de rapel pentru coborârea în Strunga Urechilor. Rapelul este facultativ, măsurând 10-12 metri.
Escalada Urechii Estice este mai grea, cu pitoane și se desfășoară pe verticala unui diedru având aspect de horn. Apoi ne cătărăm liber și după 30 de metri ajungem în firful Urechii Estice. Aici urmează un rapel de 15 metri, pe corzile fixate în voie pe unul din cele două pitoane de rapel existente.
Ultima porțiune este mai puțin grea, aflând pe creastă chiar un mic platou de odihnă. Dincolo de Vârful lui Adam, la 2370 metri, ajungem la Strunga Vârtopelului.
Pentru coborâre, vara ne orientăm spre Strunga Vârtopelului la dreapta și pe firul unui vâlcel ajungem în poteca traseului de creastă, din Căldarea Fundului Caprei, etapa V. est-vest, și tot de aici putem coborî de-a lungul Crestei Vârtopelului, iarna fiind recomandat până în Portița Arpașului, unde întâlnim traseul de creastă est-vest, etapa V (sursă detalii- https://muntii-fagaras.ro/ )
Foto: Florin Marin
